Cam da.

Și nu înțeleg de ce în anul 2020 trebuie să mai existe o astfel de întrebare.

Nu suntem egali cu bărbații, dar putem. Suntem în stare să mutăm munții dacă asta poate schimba ceva spre bine, în special. Demult am învățat să mergem înainte, indiferent cât e asta de greu, și parcă reușim. Doar că uneori avem nevoie de o confirmare. Și ea apare atunci când nu suntem în stare să o vedem…

Astăzi tot mai multe femei își i-au soarta în mâini și construiesc singure. Cariere, iubiri, case, vise, amintiri. Ele găsesc acea cărare spre propria fericire și aleg să nu depindă atât de mult de nimeni. De ce? Prea multe dezamăgiri? Prea multă nepăsare? Poate e vorba de un dor, un mare dor?!

Indiferent care ar fi motivele, oricare femeie poate. Sunt milioane de șanse, trebuie doar să vrei. Tu, cu tine, pentru tine. Și la un moment dat toate se vor aranja într-un fel de parcă cineva intenționat așa le-a construit. Cariera, iubirea, casa, visele, chiar și unele amintiri.

Ultima întâmplare din viața mea mi-a demonstrat că anume unele amintiri e ceea ce mai poate lega doi oameni într-o continuare a poveștii care demult, tare demult s-a terminat. Dar când ești în stare să alegi conștient, indiferent cât de tare asta doare, deja e un pas important pentru o femeie. Și fiecare pas duce spre acea construire de sine, în primul rând. Spre acea dorință de a merge înainte, indiferent cât de complicat se vede cărarea…

***

Seria de texte „Manifest” apare din dorința de a inspira. Un proiect semnat de Doina Cernavca.

Postări recomandate

No comment yet, add your voice below!


Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *